Arghezi

Vreau să te pipăi și să urlu "Este" ,
Spunea Arghezi-n dulcea sa poveste.
Și eu aș vrea să țip cât pot de tare,
N-aș vrea, dar totuși știi..că.. și durerea doare.

"Să pier în beznă și în putregai"
Spunea poetul sincer, tu negură erai.
Când noaptea nesfârșită, ca "martor de smarald"
Elibera pământul lăsând să-i fie cald.

Așa te las și eu, mă tem că-ți e mai bine,
Știu că privești la stele, dar știu că..fără mine.
Îmi povestesc mereu despre cum le-ai grăit:
Se facea "că-n mine însuți tu vei fi trăit".