Tu mi-ești ca ora 24 în ceasul de pe perete
Și 32 în calendarul aruncat iară pe podea
Și iară-ți văd scrisoarea ascunsă sub berete
Și vine 23, dar 24 când va apărea?
Câteva rânduri nescrise, dezordonate-n gânduri,
Amarnic dor, venin otrăvitor
Scrisori primite, citite printre rânduri,
Un 24 întârziat și-un dor istovitor.
Ridic scrisoarea ascunsă sub berete
Citesc ce-ntreaga-mi ființă prevedea
Și mă-ntreb iar, acum fără regrete
24-mi drag, tu când vei apărea? |
|