Natură moartă

Mi-ai oferit un buchet de trandafiri multicolori -
Teoretic, mi-ai adus în casă un curcubeu.
L-am pus într-o vază de sticlă
Cu apă de la robinet

Și, rând pe rând, au început să se desfacă bobocii:

Galben, prietenia cu mâna mea dreaptă
Roșu, eternul refren scurt cu “te iubesc”
În alb mă îmbrac când mă mărit cu fericirea
Rozul e culoarea zâmbetului meu
Portocaliu e soarele, ești tu...
Negru, rolă de film pentru vise și feerii.

Mi-am admirat vaza cu trandafiri multicolori.
Ochii pluteau printre petalele cu imaginea lui
În timp ce apa din vază, zgâriată de spini, îmi amintea
Că niciodată nu mi-au plăcut trandafirii...

Și, rând pe rând, au început să moară, așa cum am înflorit:

Galben, crampe de gelozie și puroi
Roșu, clișeicul sânge fierbând într-o rană
În alb mă îmbraci când mă întinzi în sicriu
Rozul e culoarea zâmbetului ei
Portocaliu e focul, ești tu...
Negru, ultimul punct în stilou pe testament.

Mi-ai oferit un mănunchi de crenguțe cu spini -
Practic, mi-ai adus în casă... cenușă.
Am ridicat strâns vaza cu o mână
Și am vărsat și sticla, și apa, și florile în chiuvetă.