Arta sufletului

Nu e nevoie să te pictez pe pânză
Căci mi te pictează mintea cu miile de culori ale sufletului tău,
Iar eu doar iți dau viață prin scris şi te visez aproape,
Spunându-mi că nu-mi vei părăsi vreodată visul.
Aş vrea să te aud mai des
Şi să-mi laşi mintea să se desfete în timp ce dormi.
Dă-mi ocazia să te pictez cu metafore în timp ce-mi stai în față şi eşti doar suflet în rolul ascultătorului.
Oferă-mi o zi în care nu ne judecăm si uităm de restul lumii,
Iar apoi, dacă vrei vreodată să mă uiți,
Aminteşte-ți că mi-ai văzut sufletul aşa cum nu l-a mai văzut nimeni înainte.