Valuri

Prin valuri veşnic neschimbate de direcție înotam,
Urcam pe vârful lor, încet ne scufundam
Şi parcă nici măcar nu iţi păsa când mă-necam,
Ieșeam la suprafață, mereu eu te iertam.

M-ai lăsat să mă-nec singură,
Să mă pierd in braţele lor,
Să mă trezesc pe mal,
Privindu-te din larg.

Confuz ai plecat cu frică de val,
Dar în caz c-ai uitat,
Tu erai pe barca,
Iar eu înotam.

De maine, vei fi stins.
Voi înota până la ţărm,
Până se va potoli
Apa tulbure în care ne-am găsit.