Aruncând și ultima bucată,
Tu pleci, speriată, nevătămată
fizic, invizibilă...
Totdeauna atât de puțin tangibilă.
Supraestimate,
încețoșate sentimente verzi...
Mai puțin albastru,
mâine, dar nu azi, crem.
Libertatea iresponsabilă
Pe zi ce trece tot mai înțepată,
Haios... de sceptică?
Straniu. Ție, doar la ochi,
pare tot mai veridică!
Tăcere încrezută,
la timpul indicativ, Prezent.
Încredere tăcută,
la timpul indicativ...
Mulți se zbat.
... Trecut. |
|