Tu

Ești dintâia briză a mării,
Liniștea mea din miezul serii.

Ești un pas desculț pe nisipul încins,
O amintire a mea ce nu s-a stins.
Ești raza mea de lumină albastră,
Un porumbel ce intră pe fereastră

Cu o scrisoare de iubire în plisc,
Deschisă, dar nicicând citită.
Ești prima frunză de toamnă ce cade,
Îmi prefaci gândul în praf de smaralde.

Până la stele și înapoi
Ești strălucirea sufletului meu.

Lacrimă argintie pe vreun diamant,
Îmi desfaci inima în bucăți de jad
Cu ochii tăi prin care lin valsează
Îngeri ce pășesc domol și visează

La fericirea din fiecare ieri,
Ești dulcele sărut al gândului meu.
Ești unica floare ce apare iarna,
Dintre toți, cel mai călduros fulg de nea.

Ești primul trandafir roșu de mai,
Poarta din grădina mea către Rai.