Destinu-i o mare de păcate,
Penitența-i cu putință între sorți.
Se naște,
Trăiește,
Și moare.
Oare chiar e de prisos?
Eva născătoare de păcat,
Cu măru-i roșu maladiv
Aruncată a fost nemurirea
Pe o gură de putere șerpească.
Lucifer zărind iubirea
O aduce si se scaldă,
Privind apusul colosal.
Păcatul de mult creat
Se întoarce de-o potrivă
Călcând suflete pereche.
Apocalipsa e aproape
Dar iubirea luciferică,
O înghite și salvează.
Păcatul stramoșesc de mult aprins,
Se stinge ca focul în bătaia vântului.
Un mic teatru efemeric divin. |
|