Primăvara bătea la geam
Iar eu așteptam,
Pe lângă flori de liliac să treci
Șoptindu-mi că mă iubești.
Te așteptam în zilele de luni
Când încă era răcoare,
Să vii să-mi dai o îmbrățișare.
Te așteptam în luna mai
Când teiul înflorea,
Și soarele frumos strălucea.
Te așteptam în orice moment
Doar să-ți întâlnesc privirea,
Și poate să-mi cunosc menirea.
Apoi sub cireșul cel amar
Eu iar te-am așteptat,
Acolo unde ne întâlneam
Și cu vorbe dulci ne dezmierdam.
Acolo unde, parcă într-o altă lume
Fericiți eram,
Căci tare mult ne mai iubeam.
Astăzi stau și iar te-aștept
Cu o poză îngălbenită-n mână,
În care ne sărutam
Lângă liliacul veșnic tânăr. |
|