am pierdut ieri un cercel în tramvai/poate că mi l-a furat tipul ăla când gâfâia în urechea mea/nu voi ști niciodată/
spune-mi de câte ori ai de gând să închizi ochii la ce se întâmplă pe stradă/ca să știu câte cruci mecanice trebuie să mai mimez în drum spre casă& de câte ori să mă mai prefac că îmi merg căștile& că playlistul meu încă mă reprezintă în mod neironic
lasă-mă întinsă pe covor cu picioarele desfăcute să mă gândesc la tot ce puteam să fac și n-am făcut/la tot ce am putut să fac& oare cum era dacă nu făceam/ la toate mersurile de noapte ale trenurilor/ la toate cluburile unde alor mei le-a fost frică să mă lase să mă duc/ la toate reuniunile de familie la care mama ar fi preferat să mă îngroape de vie/ au sunat-o prietenii după prima poezie să o întrebe dacă am de gând să mă sinucid
nu
nu încă |