Sub umbra privirii mele
Stă un suflet rece sloi,
Privesc cerul dimineții
Cum adoarme lângă noi.
Stăm degeaba și ne plângem,
Așteptăm un semn senin,
Îmi las gândul să se-nece,
Să-și dea seama cum iubim.
Într-o neagră dimineață
Am să caut cu privirea,
Trupul tău din sumbra ceață
Unde-a dispărut iubirea.
În sus ochii mi-i îndrept,
Urlă și cerul cu mine,
Dispărând ușor din piept,
Amintirea mea cu tine. |
|