Noaptea-i rece...

Cum suntem atât de siguri,
De sinceritatea oamenilor?
De ce doar în timpul nopţilor,
Dorim a ne spovedi?

O-ntrebare ș-un răspuns,
Și-atunci inima mi-a străpuns,
Noaptea-i rece și eu vreau,
Să văd despre ce visau.

Niciodată-n lumea asta,
N-am știut că liniștea,
Mă oprea din a fi monstru,
Căci prin moartea celorlaţi,
Ajungeam să fiu sumbru...

Înc-o zi fără speranţă,
Înc-o zi fără destin,
Ce să fac, ce să nu fac,
În mila lor n-am să zac.

Versurile, fără noimă,
Deduc, că tot ce scriu,
Mă face să mă simt viu,
Și mă simt atât de bine,
Chiar de nu-s și ei lângă mine,

Căci noaptea de este rece,
Fac o vrajă și timpul repede va trece...