Jameson Original

În ceas târziu de toamnă,
Într-o odaie veche,
Uitată de timp și vreme,
Stam eu și contemplam,
Melancolică îmi torn un ultim pahar,
De Jameson Original
Și zăresc prin fumul de țigară,
O silueta bizară...
Cu pași grei de plumb s-apropie...
E rănit,
În urma sa rămâne o dungă, roșie, trandafirie,
Pe loc tresar,
Dar el cu ochii de cleștar,
Și cu chipul senin și vocea-i cristalină,
Duios mă liniștește:<<Iubita mea,
Te rog din suflet nu te alarma,
De-acum cu tine în dreapta mea,
Pe loc mă voi vindeca!>>