Dualitate

Înconjurat de simplitate, efemeritate,
Găsesc răspuns la ambiguitate.
Apolinic, dionisiac,
Luciferic sau paradisiac?
E un cerc închis, cum să mai scap?
Sunt un atom în continuă mișcare,
Mă învârt ca un vinil căutând un Soare.
Lipsit de sens și de culoare,
Rămân ca Pluto în depărtare.

Desprins de compas, contemplativ în impas,
Vibrez în fiecare vers pe care îl las.
Cu vântul în vele înaintez spre larg,
Ce nebunie... eu nu am catarg.
Cred că m-am pierdut și iau foc în Atlantis,
E doar un vis într-un deșert în abis.
Încerc să nu văd monocrom, e amețitor
Și spectrul nou mă face diform.
Văd întrebările difuze, răspunsuri ascunse,
E un miraj mental, un blitzkrieg sentimental,
Un amalgam de emoții amestecate,
Totu-i complex, trăiesc în eternitate.