Cum iubim.

Sunetul lung al fermoarelor
Trase-n sus şi-n jos în noapte
Veselia festivalierilor
Făcându-se cât de auzită poate

E iarăşi vară
Sau măcar aşa începe să pară
E din nou august
Trăirile încep sa aibă gust

Te-ai apropiat de mine
Ți-ai odihnit mâna pe şoldul meu
Am întâlnit acea privire
Ce m-a înnebunit instantaneu

Parcă îmbătat de frica de a mă răni
Mă țineai în palme ca pe un bibelou
Sufletul ai început a mi-l stârni
După doi ani puteam din nou simți

Puteam simți că te am
Că ai trecut de orice zid
Neintenționat te-am lăsat
Să... oh..., cât de stupid!

Mă ai, acum sunt doar al tău
M-am dăruit ca nimănui altuia
Nu fi un oarecare nătărău
Ofera-mi ce nu ai mai oferit alteia.