Gândul la tine

Gânduri de durere nu-mi dau pace
Tu mă ții captivă, ca pe ace.
Chipul tău, o tortură a inimii mele
Mă încearcă în viziuni grele.

Plec, mă avânt înspre cer
Într-un loc plin de mister,
Împreună ne afundăm în negrul înserării
Ca rătăcite puncte ale mirării.

Nu sunt idealul pe care îl vrei
Și mă lași într-o lume zăpăcită de idei,
Parcă merg singură pe-o punte întunecată
De gânduri, constant, mă simt atacată.

Ai dispărut ca o fantomă, grăbit
Din regatul pe care greu l-ai cucerit,
M-ai vrăjit într-o continuă căutare
În golul creat de a noastră separare.