retorici

mai are loc ura pentru mine
în inima ta plină de întuneric?
e stol de păsări nemigratoare,
și-au făcut cuib ciorile acolo,
iar cele tinere amenință
să le ia locul celor
brăzdate de trecut.

și totuși cioara mea rămâne,
sufocată de celelalte,
asfixiată de amintiri,
cu ochii bulbucați de spaimă,
o piatră de temelie
a piramidei de ciori
care te călăuzește
la fiecare pas.