Deschide ochii!
Asta e lumea ta?
Îți poți trăi visurile
Doar in vise;
Vorbești,
Dar spui la fel de multe
Precum actorii unui film mut.
Tot ceea ce mai poți simți
Este cum,
De fiecare dată când încerci să te ridici,
Gândurile ce ți-au fost impuse
Devin atât de grele
Încât te fac să te prăbușești din nou,
Dar mai jos decât ultima dată.
Aripile ne sunt tăiate
Cu mâinile in buzunare,
Iar flacăra ce, odată, ne ardea în ochi,
Este stinsă de lacrimi.
Încep să cred că ar trebui să vorbesc despre prezent
La trecut,
Deoarece prezentul trebuie trăit,
Și eu nu simt că mai pot face asta.
Deschide ochii,
Și uită-te la pulberea ce a rămas
În locul lumii. |
|