în opinia lui 7

I
eram un orfan cu acnee și mă chema ca pe tatăl meu
& eram nemâncat și nescărpinat de 7 zile
simțeam doar găurile din palme când am căzut pe cactușii furați din Dedeman. Ca să înțep
trosniturile de corpuri crude din solnița cu fose din pixeli.

II
eram băiatul cu părul lung până la rotulele genunchilor
care atunci când făcea baie își strecura părul pe scurgere. Și mereu
primeam mâncarea pe gaura cheii, până
să îndese tata hârtia igienică
umezită în apă minerală și spirt.

III
eram o menajeră necalificată și alergam
pe cărările dintre taste în vila unei libaneze
să prind paduchii pentru cimpanzeii ei de companie. Și eram
nevoită să adun ouăle de tarantulă, vomate de
grădinar pe amprentele covorului.

IV
eram bătrânul ce clipea printre scândurile de la canapea
cu trei ciuperci și jumătate la unghia de la degetul cel mare. Și-mi scuipam
boala Parkinson în sticla de lapte bătut, asta după ce
citeam literele care se scurg în buricul meu ca
apa în canalizare.

V
eram somnambulul care tăia urzicile de pe falezele albe
iar apoi le atârna de trupurile impersonale care nu miroseau a nimic
& mă trezeam de la fâsâitul spray-ului și gâlgâitul apei, agățat
de genele ziarelor alb-negru.

VI
eram profesorul care educa un copil pedofil,
dormeam gol fiindcă strănutatul și căscatul sunt scumpe. Și-mi plăcea
să-mi mângâi cu un magnet coastele cu extract calcaros
până să vină rușii să perforeze coapsele.

VII
eram copilul care stătea pe bideu și citea sub coate
& mă gândeam ce distanță este de la gresie până la tălpi
sau dacă pot mânca ouă ochi în umezeala de pe gresie, în timp ce
ascult sunetul apei trase peste numele meu.