Încă am nădejde

Om fără Dumnezeu,
Cu suflet scump și gol.
Din lene n-o să nască
Vreodată un izvor.

Ai grijă de ce-i pur
Ține la el cu drag
Lasă-n urmă minciuna
Și treci de acest prag.

Un strigăt în câmpie,
Un nor adus de vânt,
Un gram de veselie
Și-un fluture plăpând

Chipuri pline de ciudă,
De milă sau de jale,
Obrazul ce se udă
Cu prima lăcrimare.

Afară este crivăț,
Timp greu pentru săraci.
Tu îmbracă-te mai bine
Cu izmene și nădragi

În casă este bine,
Focul din șemineu
Împrăștie căldura
Cum a făcut mereu.

Boierul stă-năuntru,
Se uită în oglindă.
De-afară se aud
Sute de glasuri ce colindă

Departe iar răsună
Sunetul unui clopot
Familiile-urmează
În mod sfânt marele zgomot.

Ș-așa trec anotimpuri,
Găsind în noul an,
Înc-un zidar ce ține-n mâini
O daltă ș-un ciocan.

O mamă se agită
Asemeni unui lup
Să le dea de mâncare
Frânturilor de trup

Lăcomia prosperă
Bogatul cerșește,
Când aude de bani
Își preschimbă mâna-n clește

O sabie la gât
Și o sfoară întinsă
Ar face atâta bine
Cât ar face o rană linsă

Oricum vom fi istorie,
Oricum ne paște-un gând
Ș-anume că timpul ne cheamă
Pe toți sub pământ.

Orice s-ar întâmpla,
De înțeles e lesne.
Pe om nu îl oprești
Nici de-i legi zale de glezne.

Privind în depărtări,
Nimeni nu se grăbește.
Dar eu mai sper la o schimbare,
Încă am nădejde.