Mama

Ai mamei ochi fermecător
Sunt două sincere lumini,
Senini, albaștri și ușori
Privesc, de fericire plini.

Blândețea brațelor cerești,
Frumoase, tandre, fine
Mă mângâie și mă-ncălzesc
Cu bucurii divine.

Iar glasul ei curat și lin-
Poem țesut cu dor,
Mereu mi-aduce pace
Și vis liniștitor.

În sufletul ei mare, bun
E bucurie, viață și iertare,
Privirea ei... E fericită,
E-asemeni unui soare.

O melodie a tăcerii,
O liniște îmbătătoare,
Ești, mamă, a mea primăvară,
Plină de viață și culoare.