Etern pierdut

Nu ma împinge,
E o râpă adâncă,
Secata de vise,
Cu lacrimi intinse.

Voi fi pulbere de carne,
În fața ta un mic suspin,
N-o sa mai vin!

Ma pierd  printre pietre
Si ma scurg cam repede,
Căci timpul nu s-a oprit,
Pentru mine s-a grăbit.

Si asa demonic,
Acela ce m-a prins,
M-a incatusat,
De sperante m-a golit.

Albastrul nopții,
Nu mai e cel de alta data,
Privesc de sus acum,
Viata-mi spulberata!

Nu te grăbi,asteapta,
Nu mai sunt cea de alta data,
Acum un foc se aprinde în mine
Și se agață cum stie mai bine;
O sa ma tina veșnic pe tărâm de sare
Vino la mormantu-mi si cere-mi iertare!