Mă întreb,
Când am să te întâlnesc ?
Într-o noapte de studenție
Într-un cămin la o beție ;
Ai numi clișeu,
Dacă aș ști că tu ești?
Am filozofa-n preludiu
Sau ne-am lăsa purtate,
Închinând dezmățului
Pasiunea înaintea rațiunii
Și dorința înaintea timpului ?
Mă întreb
Cum vei arăta?
Cu părul ciufulit de mâini nevrotice
Tatuate, inelate, delicate- boeme ;
În ochii întunecați aș fi liberă :
Să caut sensul lumii,
Să-l găsesc și rătăcesc
Nu-mi va mai păsa,
Din momentul în care te voi întâlni
Tu îmi vei demonstra că sensul n-are sens.
Mă întreb,
Ți-am pătruns vreodată reveriile? |
|