Insomnie

Mă gândesc
La tot ce aș putea
Să-ți zic
Nu mă gândesc la nimic
Mă intrigi ești
Cel mai înalt munte
Mai înalt ca Everest chiar mai ceva ca
Vârful Omu
Omul este vârful cel mai greu de urcat
De ajuns la capătul înțelegerii
Unde începe de fapt omul
Trebuie să mori să înveți să trăiești
Metaforic vorbind evident
Trebuie să
Nu-mi place cuvântul trebuie
E prea absolut
E bine să
E bine să iubești
Pentru că te omoară
Și astfel trăiești
Să iubești e să trăiești
Moartea e acolo doar ca să dea ecuația
E ceva ce se poate trece cu vederea după ce
Treci de câteva ori prin ea



//Scriu asta despre o tipă care își impune să nu (mă) iubească; ce absurd