Eșec

Când mă uit așa în jur
La fantomele ce spun
Că timpul s-a dus ușor și viața neagra s-a făcut,
Ușor ușor, ne-a luat de-a valma
Întruchipată ne-a fost mintea plină de suspin și dor,
De suflete părăsite de amor
Și viața fără de cusor
Doar o tăcere sumbră
Întunericul ne absoarbe...
Figurile copacilor sunt posedate
Vântul dornic izbește frunzele de drumul negru.
Pe tărâmul viselor, lângă marea albă...
Anais plutește deasupra tuturor,
Cortnei o așteaptă ca pe regina viselor, suspină gânditor.