Nu regret

Nu regret nimic din ce am trăit,
Nici măcar momentele de disperare,
Căci știu că toate au un rost bine definit
Și trebuie să fiu mereu înarmată cu răbdare.

Știu că ne-am certam și că ne-am jignit,
Că aruncam cuvinte fără pic de păsare,
Că multă vreme nu ne-am mai vorbit
Și fiecare a luat-o pe o altă cărare.
Nu regret nici asta, nici că m-ai mințit,
Nici că nu am primit o ultimă sărutare ,
Înțeleg că poate ceva te-a orbit,
Dar acum, te rog, nu te întoarce fără chemare.
Nu te preface că nu m-ai rănit,
Nu se face primăvară cu o floare,
Nu încerca să-mi spui că te-ai cumințit,
Nu îți mai crede nimeni cuvintele goale.

Rămâi în lumea ta, de restul vrăjit,
Cu căștile în urechi, mergând pe a ta cale.
Eu continui să meditez uitându-mă la asfințit
Și să-mi aștern gândurile pe foaie, neregretând nimic, căci viața-i trecătoare.