Vă scriu din ultima lalea

Ultima voce-mi brăzdează-n ecou
Ultima notă vibrează într-un trist tempo
Ultimul sunet de vis și de plâns
Mă-nfioară-n prăpăd, mă conduce-n abis...

Un ultim cuvânt, aș fi vrut să aud
O ultimă privire, un ultim zâmbet crud
Un ultim moment, de falsă fericire...
Un suflet înfierbântat, în drumul spre răcire...

Mă simt pustiit, în ultima-mi trăire...
Mă simt atât de gol...mă pierd în nemurire...
Nemurirea sufletului ce va trăi etern
Ca o ploaie tristă, un umed nesfârșit infern...