legislație

peretele a fost mereu drept , mereu un sfârșit
fiindcă dacă te uiți la sfârșit
nu îți mai dai seama dacă e un început.
sau poate chiar e.
început de sfârșit și atunci sfârșitul are început
și după legea mea, pe care o pun să știu că nimic nu durează,
are și sfârșit , sfârșitul sfârșitului,
locul unde după ce ai hotărât să nu urmezi tunelul,
să nu își pierzi timpul estimând cât mai e până la lumină,
ai întors dreapta sau stânga,
să mergi paralel cu lumina,
și perpendicular pe începutul sfârșitului și sfârșitul sfârșitului.
sau ai ales să stagnezi, nu alegi nici început , nici sfârșit de nimic,
din punct se mai aplică legea mea ?
punctul durează prea mult să îl știi, sau prea puțin să fi existat,
sau dacă punctul e în sfârșit ,
atunci ai ajuns în sfârșit la sfârșitul sfârșitului ,
sau vei fi mereu acolo,
ca între trecut și viitor, vei fi în clipă.
Da.
clipa e un punct, un punct în care se adun toate,
și începutul și sfârșitul și începutul sfârșitului și sfârșitul sfârșitului,
așa cum în prezentul e trecut și e viitor
și e viitorul care a trecut și trecutul care va fi trecut în viitor.
prezentul e clipa, e punctul.
Prezentul e legea mea.