Căutând printre vieți

Se scurge lumânarea rătăcită între lumi
Iar ochiul ce se uită a înțelege nu-i
Căci praful de pace se prăbușește în genuni
Şi fir de aripi frânte se întinde peste hău.

Mă caută pe ape de mărginite vieți
Mergând uitat pe veacuri în dis-de-dimineți
La pragul lui Hades urlând durerea ta
Tu crede muritoareo şi pornește a visa.

Plutesc în ceruri stele uitate în mulțimi
Carmine dimineți preling suavul fir
Lovit în gongul vieții de aprigul călău
Se scurge lumânarea în eternul hău.