Cerneală Neagră

Azi plâng, dar și mâine, până mor;
Plâng pe-o baladă de amor...
Lacrimile le vărs pe hârtie;
Doar cerneala mă mai ține vie....

Mă hrănesc cu jalnice amintiri,
Respir mireasma tinerei iubiri...
Te-am văruit în versuri, nemuritor
Și te citesc iar și iar când îmi e dor.
În lacrimi de cerneală neagră mă-nnec,
Cum ne-nnecam cândva noi doi, în vin sec...