Metal uscat

E lună plină afară și fără zâmbetul ei
Sunt mii de stele pe cer,dar fără tremur în ei.
Zilele au ars repede și frica a pus din nou stăpânire pe inima mea
E vânt rece aici in bătaia coapsele mele
Viscolul și crivățul dansează fericiți
Și nu le pasa de sentimentele mele
Nostalgia a hotărât să îmi ningă sufletul ca pe un metal uscat
Fulgii nu sunt calzi si blânzi asa cum am visat
Și vremea nu e bună.
Cerul se va înnegri...să nu mai pot vedea sclipire cerească.
Luna va fugi
Totul e pustiu si negru,iar ciocolată nu mai e dulce
Visez la o iubire cerească
Imposibil de atins jos pe pământ.