Proces ciclic

Inimi șubrede,
Închise cu lanțuri la fel de învechite.
Doar căldura unei lumini,
Flacăra mereu aprinsă
Răzbate mai cu putere
Printre speranțe,
Nervi și durere.
Se spune că-i în firea umană,
Dar nu știam că o singură iubire poate atât de mult să învinețească
Un suflet.
Lacune-mi sunt în piept
Și parcă ușor
Se răzvrătesc.
Nici dansuri în ploi nu sunt...
De când mi-ai secat tot ce aveam mai sfânt.
O,
Draga viitoarea mea iubire,
Te rog,
Fii răbdătoare
Și nu pleca
Înainte să înceapă
Noua piesă cu note asurzitoare.
Ia-ți timp,
Pregătește cel mai bun unguent pe care să mi-l impregnezi în suflet.
Iar apoi,
Cu mâini trudite de la atâta muncă,
Să stai peste program
Pentru a mai repara
Un suflet.
Sau măcar un gram.