Moartea

Am învățat să mă închid în mine,
Să se stingă dorul meu și frica de tine.
Iubirea mea este trecătoare.
Vreau să-ți fac un bine,
Și să uiți total de mine.

Tot ce-am făcut a fost greșit,
Timpul a trecut, eu m-am otrăvit.
Și toată lumea știe că otrava nu face bine
Și voi muri și eu, alături de tine.

Dar eu mor la nivel mintal,
Inima îmi bate,
Sufletul mort, învie ce mai poate.
Am o speranță seaca, ce-mi spune că se va reîncarna,
Undeva unde exista bine
Și se pierd clipele de melancolie.

Tu în schimb, mori de durere,
De prea multe clipe grele.
Te sufoci adânc de dorul ce mi-l porți.
Și-ajungi într-un vis frumos,
Unde totu-i luminos
Și ce e cel mai bine;
Suntem doar noi, eu și cu tine..