am o oarecare remușcare
când mă uit la tine din umbra-
trecutului,în care
am înghițit numai porțiile
cu răsăriturile vesele
și cu nopțile îngânate
de-ale gândurilor muritoare;
a fost o obsesie
marcată de naivitate,
căci nu mai trăiam
în simplitate;
după a mea dorință abstractă...
m-a împins destinul
într-un viitor, în care
dragostea nu are urmare
pentru propria persoană-
care e nulă în sentimente umane. |
|