În timpul cât ai fost a mea eu mă simțeam regele lumii
Acum contemplez la lună că sufăr de insomnii!
Mi-ai pus foc la inimă și l-ai hrănit cu dragoste,
Am să te blestem iubito că mi-ai fost o pacoste!
S-ar fi zis că te topeai din dragoste pentru mine
Căci mi-ai fost aproape atât la rău cât și la bine.
Flori și ciocolată; șampanie și căpșuni
Ne iubeam seară de seară ca niște oameni nebuni!
Dar ai renunțat la tot, mi-au rămas doar amintiri
Sufletul e sfâșiat de crudele dezamăgiri;
Când te-am cunoscut am renăscut a doua oară
Dar tu mi-ai lăsat prea simplu sufletul să moară!
Fato, tu n-ai sentimente, dar ai inima de gheață
Ai luat totul din mine, nu știam că ești o hoață!
Am fost transformat în demon, sunt un înger răpitor
Şi încă visez la noaptea când de mine-ți va fi dor!
Acum totul este scrum, doar cenușă împrăștiat
Patul nostru încă arde, cum făceam și eu odată.
Tu m-ai făcut îngeraș, mi-ai dat aripi ca să zbor
Mă ridicai pănăla În timpul cât ai fost a mea eu mă simțeam regele lumii
Acum contemplez la lună că sufăr de insomnii!
Mi-ai pus foc la inimă și l-ai hrănit cu dragoste,
Am să te blestem iubito că mi-ai fost o pacoste!
S-ar fi zis că te topeai din dragoste pentru mine
Căci mi-ai fost aproape atât la rău cât și la bine.
Flori și ciocolată; șampanie și căpșuni
Ne iubeam seară de seară ca niște oameni nebuni!
Dar ai renunțat la tot, mi-au rămas doar amintiri
Sufletul e sfâșiat de crudele dezamăgiri;
Când te-am cunoscut am renăscut a doua oară
Dar tu mi-ai lăsat prea simplu sufletul să moară!
Fato, tu n-ai sentimente, dar ai inima de gheață
Ai luat totul din mine, nu știam că ești o hoață!
Am fost transformat în demon, sunt un înger răpitor
Şi încă visez la noaptea când de mine-ți va fi dor!
Acum totul este scrum, doar cenușă împrăștiat
Patul nostru încă arde, cum făceam și eu odată.
Tu m-ai făcut îngeraș, mi-ai dat aripi ca să zbor
Mă ridicai până la cer s-ating lumina stelelor!
Eram plin de viață, sufletul plin de culoare
Dar acuma, fără tine, sunt în derivă pe o mare!
Amintirile nu pier, parfumu-ți încă a rămas
Şi nu pot să înțeleg de ce acum, în acest ceas?
Vocea ta mă torturează, am în inimă doar ură
Nu mai sunt îndrăgostit, sufletul meu te înjură!
Iubirea te face bun, pe mine m-a făcut om rău;
Sunt atâtea deziluzii legate de chipul tău!
cer s-ating lumina stelelor!
Eram plin de viață, sufletul plin de culoare
Dar acuma, fără tine, sunt în derivă pe o mare!
Amintirile nu pier, parfumu-ți încă a rămas
Şi nu pot să înțeleg de ce acum, în acest ceas?
Vocea ta mă torturează, am în inimă doar ură
Nu mai sunt îndrăgostit, sufletul meu te înjură!
Iubirea te face bun, pe mine m-a făcut om rău;
Sunt atâtea deziluzii legate de chipul tău! |
|