Singură pe lume, fără suflet

Demult, cândva,
Noi eram Noi..
Acum..Acum totul e diferit
Tu ești, tu..
Eu...eu mai bine nu eram.
Eu, nu mai există un eu
Există un suflet gol,
Fără inimă
Fără sentimente
Fără viață

A fost o iubire neînțeleasă
Până când....a apărut ea...
Ea a stricat totul..
Ea...melancolia dracului
Din cauza ei s-a întâmplat totul...
Din cauza ei petrec nopți nedormite
Zile întregi plânse..
Totul cu gândul la tine...

Când mușc idea că tu nu mai ești al meu
Sufletul meu îngheață și drept răsplată
Primesc suferință și durere
Nu sunt destul de capabilă
Nu sunt în stare să fiu capabilă
Pentru a putea percepe alegerea ta...
Din Noi..am devenit Tu și eu..
M-am săturat să trăiesc
În ideea că tu nu-mi mai aparții...
Că nu mai ești iubirea mea..

Nu pot să-mi dau seama unde am greșit...
Sau ce nu ți-am oferit..
Te-am prețuit mai mult ca viața mea...
Iar tu....tu m-ai tratat ca o iubită..
Și acum...și acum e greu de spus
Mă doare sufletul să o spun..
Dar cred că m-ai uitat...