copou post-punk

copou
zona industrială a intelectualilor
unde fantoma lui janice joplin
și-ar dori să-și recânte suferința
respir copou
inspir copou
citesc geo bogza-n copou
aici am avut parte de prima îmbrătișare necondiționată
și tot aici am plâns în imediata irealitate a capului meu
copou sunt canalele îmbâcsite unde poeții
citesc regulat șobolanilor
copou sunt toate urletele mele
de când mi se făcea lobotomie
toate tramvaiele fac rondul în copou
mai puțin șinele
(care așteaptă schizofrenic ca cineva să zacă-ntre ele)

tata-mi spunea când eram mic
să nu mă duc prea des la bungaloul din copou
ca să rezist tentației de a bea în zi de post
pe-atunci credeam că postul chiar există
și flashbackurile cu salvările care trec pe roșu
ca să ajungă la înmormântare, sunt copou
copou e koreanul ăla care m-a abordat când
mă plimbam cu bicicleta
tentativele eșuate de suicid
și bilețelul ăla despre neputință aruncat la coșul de
gunoi
sunt copou

să nu pronunți în viața ta pe litere C O P O U