30.11.2014(despre cum nu mă descurc cu schimbările)

radu

când eram mici ai noștri ne băgau într-o cameră să ne jucăm
și nu intrau peste noi ore întregi
noi ne așesam în fund pe covor (aveam încă piele de copil știu că dacă
apăsai cu degetul rămânea o
adâncitură
vreo două secunde)
ne așezam pe covor ne uitam unul la celălalt intram
unul în creier la celălalt și
se dizolvau jucăriile de la Mc pe care tu le aveai pe toate și
se dizolvau râsetele după ușă și camera și
se dizolvau firele din covor și
și cipicii mei care începuseră să mă strângă la degetul mare dar îmi plăceau aveau desen cu un elefant
după ați plecat în state când pomenesc de voi tata se enervează zice ăștia s-au
dus să se facă cu bani acu se bagă în seamă să vadă cu toții eu am rămas
aicea ca boul
te-am căutat pe facebook ai o prietenă grasă mama ta e grasă acum și se preface că nu
mai știe să vorbească română
și dă share la poze cu grand canyon și las vegas și
la cum nu v-au lăsat pe voi să votați în diaspora
radu îmi place să cred că și tu
ai nopți când deschizi geamul lași
frigul să intre
îți strângi degetele de la picioare în șosete bagi radiohead pe youtube și
aștepți