Monstrocelul
S-au speriat toți de monstrocelul ciudat de la etajul patru care
demult credea că sticlele de lapte ajung în rai împreuna cu sticlele sparte de bere
împreuna cu ursul mare maro legat de țeava de la calorifer
Lângă peretele roz Rebecca are ochii verzi de sticlă și mâna zdrobită
Rebecca s-a dezintegrat fără s-o atingă nimeni în rochița ei mică și
roșie în căruciorul ruginit din spitalul de păpuși
Nimic nu e mai zadarnic decât nevoia disperata de afecțiune a
clown-ului complet lipsit de simțul umorului care
zace letargic pe scările prăfuite din parcul părăsit
Monstrocelul plânge singur în autogară lânga maldărul de ziare
pătate cu ketch-up din coșul de gunoi am pierdut
autobuzul spre nicăieri închiriez pe gratis afecțiune și amiciție de ce
fugiți cu toții atât de departe
de mine?


Premiul I la LicArt Poezie, ediția 2008