știu că ție nu-ți lasă nimeni bilețele pe frigider mai ales când drumul
până la el e tot mai lung apucă-te de cozile împletite care îmi cresc
direct prin ghips și vino. apa bâhlită a fost îmbuteliată
în țestele câtorva prieteni neapărat să scrii și tu poeme în felul ăsta
vom face o flegmă colectivă numai bună
de dat de pe casa poporului
ce tot stai cu săbiuța frântă mai bine adu-o
să ți-o lipesc cu gumă de mestecat nu e nimic dincolo
de zidul în care îți izbești mânuțele nicio diferenţă
între om şi un gândac
terorizat de lumină micuțule prinț
ziua asta își stoarce cârpele de petrol pese resturile minții mele unde coșmarul se păstrează
la temperatura sângelui ia o brichetă și
dă foc buruienilor care năpădesc
armura de nichel
șarpele e o jucărie cu venin ieftin dar îți desenez
o cămașă de forță. femeia pe care o vrei tu
se sufocă înăuntru |