poate ar fi timpul să renunți la întrebări oricum
și în memoria ta va crește un ștergător de parbriz
eu încerc să trag de timp să-ți mai
desenez o oaie bolnavă
număr turațiile inimii prin rumeguș ți-aș vorbi despre dragoste dar
și ăsta e un lucru de mult uitat șoptește
vulpea îndesându-mi carabina între coaste
corpurile sunt niște ecrane touch screen în care se zbat musculițele
carbonizate ale spaimei te sfătuiesc prietenește micule
prinț scoate-ți din portofel o iconiță o poză cu floarea ta și salvează-te
naibii secționează micuța planetă
cu drujba să se prelingă lumini de discotecă aici
& pretutindeni
va trebui să te obișnuiești cu lucrurile simple care țin mintea bine
învelită într-un ghem de amețeală să colecționezi
timbre înaintea oricărei furtuni de nisip
ceva scurt și cuprinzător noi într-o carte despre apocalipsă
cu ilustrațiile autorului |