De când ai plecat, în gânduri mă pierd
Visând la clipa revederii.
Cuprins de angoasă încă te-aștept
S-aduci alinarea durerii.
De când te-am pierdut, mă macină vina
Și nu mă mai cunosc pe mine.
Întoarce-te aici, căci tu-mi ești lumina
Și nu pot trăi fără tine.
Dar tu nu revii și timpul tot trece,
Mi-e totul acum foarte clar.
Florile-s veștede, mormântul ți-e rece
Iar eu te aștept în zadar.
Dau vodka pe gât, cu ochii pierduți.
Stau trist, bântuit de-a ta umbră.
Și nu îmi mai pasă de nimic ce se-ntâmplă
Căci sunt doar un mort care umblă.
Să vin eu la tine? mă-ntreb disperat
Privind cu nesaț către lamă.
Aș vrea să uit gândul, dar cum pot uita
Când vocea ta tot mă cheamă.
Mă cheamă... |
|