Omul

Răbdarea-i lacrima ce se prelinge;
Zâmbetu-i povara de nesuportat.
Sufletu-i singurul ce tare fuge
De suferința ce va fi fost aflat.
Blestemate fie buzele ce te vor fi așteptat.
Mângâiată fie gura ce urlă în neștire.
Astupaseră găurile ce minciuni au lăudat.
Rușinaseră iubirea ce-i prostie-n devenire.
Orbireau ochii ce adevărul vor să-l vază.
Oprească-se pielea din simț tactil.
Amuțească-se mintea ce nu ia pauză.
Iubite fie chibriturile ce n-aprind un fitil.