Durere, lacrimi și orgoliu

Nu te văd de zile lungi.
Nu te ating nici când mă săruți.
Mă privești crâncen, cu ură
Și cuvintele-ți sunt minciună.
E durere!

Suferi tu că tac mereu.
Sufăr eu că tac mereu.
Nu-mi spui ceartă, nici chemare,
Nu-mi spui iubire, nici supărare.
Sunt lacrimi!

Nu vii prima să-mi cânți sub soare.
Nu vin primul să-ți dau o floare.
Nu venim sa ne iubim, stăm...
Stăm mândri și zâmbim. Noi murim.
E orgoliu!