Mi-am pierdut inima,
La un colț de stradă
În capătul aleii
Din spatele stomacului meu
De unde ies fluturii emoției
Ce se pierd în umbra creației.
Mi se scurg lacrimi în ochi
Când știu că vei afla adevărul
Că eu sunt doar un suflet pierdut
Printre inimile voastre
Și mai știu și că mă învăluie o teama nemuritoare
Ascunsă sub luna stralucitoare.
Mă gândesc că te-am pierdut
Mi-am asumat vina
Dar niciodata n-am știut
Că-mi vei lipsi atât de mult...
Lasă valurile să se spargă
În mii și mii de bucăți
Pe care uităm să le așezăm la loc
Dar marea trece peste ele
Și le șterge de tot.
Poartă-mi soarele in mână
Adu-l la piept și spune-mi:
Cât de des te gândesti la mine?
Oare cât mai am de așteptat
Până să ajung la tine?
Suflă-mi petalele de măr
Să port florile în păr
Parfumul lor să rămână
Ceva risipit
Ca o dragoste pierdută. |
|