Cântă mi în suflet, surzește-l

Cântă, cântă.
Sufletul meu e surd.
Cântă-mi în suflet, surzește-l,
ca pe vremuri.
Ce suflet bleg, vezi?
Cântă, ca și cum ai da cu capul în perete,
în masă,
în dulap,
în fereastră,
în vânt,
în Soare și în Lună.
Crapă-ți gaura neagră de pe față
cu melodii păcătoase...
mă rog, păcătoase pentru unii.
Cântă! Poate îmi crapă și mie, inima
răcită, idioată și uitucă.