Suntem deschişi, ţi-ai dat seama cã

O palã de vânt valseazã cu un fir de pãr.
Îl ridicã, îl învârte, lumina de pe rochia firului de pãr danseazã cu ei.
În ochii lumii, sunt excentrici pentru cã se simt bine împreunã, se numesc sentimente -limbaj nepãmântean- ceea ce aratã, dar ei tot danseazã pe melodia unui singur adevãr.

Adevãr cules din pomul vieții,
aflat în grãdina bunicilor şi udat de
ploaia timpului,
admirat prin geamul onestitãţii
zidit în casa trudei,
unde focul se pune cu speranţã şi arde în soba respectului,
de pe pãmântul bunãtãţii
din tãrâmul libertãții.

Fructul-adevãr are coajã de amintiri şi sâmbure roşu, ce pulseazã poveşti.
Toate cele patru camere ale sale au pereţi puternici şi vase puternice, din ţesut determinat şi celule inteligente, unde în loc de oxigen arde motivația spre orice act de bunãtate şi originalitate doreşti.

Ceea ce vântul şi firul de pãr îşi doresc este sã se asigure cã întotdeauna va creşte fericire în florile de lângã pomul vieţii, prin grija lor pentru înfrumuseţarea grãdinii,
încât toatã lumea sã-i poate spune adevãrului pe nume:
Te iubesc.