Rețetă pentru un cocktail d"amator,
ideal ajutor pentru clipe pline de dor:
O lacrimă ici, un strop de ură colo;
te văd blurat, dragule, mai ești acolo?
Două vorbe-n vânt, două regrete-adânci;
dacă eu nu-ți sunt aleasa, cine-o fi atunci?
Trei noi derbedei, trei ieșiri nocturne;
îmi-napoiezi jumătatea d"infinit uitată la tine?
Patru vânătăi, patruzeci de morți sfinte;
m-ai răstignit d"ale tale anoste cuvinte.
Și pân-ajung la cinci
uit de ce-s aici:
Mă anesteziez
cu lipsă fără miez,
Mă-nrudesc cu plante
prin homeopate,
M-arunc în gol
c-oleacă d"alcool
&cad în tăcere
în marea de fiere.
Și-n finalul abisal,
când s-ajung la mal,
am revenit la normal;
Același suflet frugal,
Același sfârșit banal. |
|